Articulații umflate și dureroase: cauze, simptome și când trebuie să mergi la medic

Articulații umflate și dureroase: cauze, simptome și când trebuie să mergi la medic

Articulațiile umflate și dureroase pot afecta mersul, folosirea mâinilor, somnul și activitățile zilnice. Simptomele pot apărea brusc, în câteva ore, sau se pot instala treptat, pe parcursul mai multor săptămâni.

În unele cazuri, cauza este o suprasolicitare sau un traumatism minor. În alte situații, umflarea poate fi provocată de artroză, artrită reumatoidă, artrită psoriazică, gută, o infecție ori o problemă a tendoanelor și burselor din jurul articulației.

Modul în care au început simptomele, numărul articulațiilor afectate, durata rigidității și prezența căldurii locale, roșeții sau febrei pot orienta către cauza posibilă. Diagnosticul corect este important deoarece tratamentele diferă considerabil.

Ce înseamnă o articulație umflată și dureroasă?

O articulație este locul în care se întâlnesc două sau mai multe oase. În interiorul multor articulații există o membrană sinovială care produce lichidul necesar lubrifierii și mișcării.

Atunci când membrana sinovială se inflamează, aceasta se poate îngroșa și poate produce mai mult lichid. Articulația devine astfel mai voluminoasă, tensionată și dificil de mișcat.

Umflarea vizibilă poate fi provocată de:

• acumularea lichidului în interiorul articulației;
• inflamarea membranei sinoviale;
• sângerarea în articulație;
• inflamarea țesuturilor din jur;
• o bursită sau o tendinită;
• un hematom apărut după traumatism;
• modificări osoase asociate artrozei;
• depunerea unor cristale în articulație.

Nu orice umflătură aflată lângă o articulație provine din interiorul acesteia. Uneori, cauza poate fi un tendon, o bursă, un mușchi sau țesutul subcutanat.

Cum recunoști inflamația articulară?

Inflamația unei articulații poate provoca mai multe simptome:

• durere la mișcare;
• durere prezentă și în repaus;
• umflare vizibilă;
• căldură locală;
• roșeața sau schimbarea culorii pielii;
• sensibilitate la atingere;
• rigiditate după repaus;
• reducerea mobilității;
• senzația de presiune sau tensiune.

Roșeața nu apare în toate formele de artrită și poate fi mai greu de observat pe anumite nuanțe ale pielii. Căldura locală poate fi verificată prin compararea articulației dureroase cu articulația corespunzătoare de pe partea opusă.

Rigiditatea matinală care durează peste 30–60 de minute poate sugera o boală inflamatorie, mai ales dacă sunt afectate mai multe articulații. Acest reper este orientativ și nu stabilește singur diagnosticul.

Care sunt cauzele articulațiilor umflate și dureroase?

Simptomele articulare pot avea cauze mecanice, inflamatorii, metabolice, infecțioase sau traumatice.

Printre cauzele frecvente se numără:

• traumatismele și suprasolicitarea;
• artroza;
• artrita reumatoidă;
• artrita psoriazică;
• guta și pseudoguta;
• artrita reactivă;
• lupusul și alte boli autoimune;
• infecția articulară;
• bursita;
• tendinita;
• sângerarea în articulație.

Cauza nu poate fi stabilită numai după intensitatea durerii. O afecțiune aparent ușoară poate necesita tratament, iar o articulație infectată poate fi confundată inițial cu un atac de gută.

Traumatismele și suprasolicitarea

Durerea și umflarea apărute după o cădere, răsucire, lovitură sau mișcare forțată pot indica o leziune traumatică.

Printre leziunile posibile se numără:

• entorsa;
• ruptura unui ligament;
• leziunea de menisc;
• fractura;
• luxația;
• contuzia;
• sângerarea în articulație.

Umflarea care apare foarte repede după accident poate fi provocată de acumularea de sânge sau lichid în interiorul articulației.

Un zgomot puternic în momentul accidentului, deformarea articulației, instabilitatea sau imposibilitatea de a sprijini greutatea corpului necesită evaluare medicală.

Suprasolicitarea repetată poate provoca simptome și fără un accident evident. Activitățile sportive, îngenuncherea repetată, ridicarea greutăților sau mișcările manuale repetitive pot irita articulațiile, tendoanele și bursele.

Artroza

Artroza este o boală în care țesuturile articulației se modifică și se degradează progresiv. Procesul poate afecta cartilajul, osul, membrana sinovială, capsula, ligamentele și musculatura din jur.

Durerea artrozică este frecvent mai intensă în timpul sau după folosirea articulației.

Pot apărea:

• durere la mers sau efort;
• rigiditate de scurtă durată după repaus;
• umflare ușoară sau moderată;
• crepitații;
• mobilitate redusă;
• sensibilitate pe marginea articulației;
• modificarea treptată a formei articulației.

La nivelul mâinilor pot apărea noduli fermi în apropierea unghiilor sau la mijlocul degetelor. La genunchi, umflarea poate deveni mai evidentă după mers prelungit sau efort.

Artroza nu provoacă în mod obișnuit febră, frisoane sau stare generală alterată. Apariția acestora necesită căutarea unei alte cauze.

Artrita reumatoidă

Artrita reumatoidă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă membrana sinovială a articulațiilor.

Manifestările pot include:

• umflarea moale a articulațiilor;
• durere atât la mișcare, cât și în repaus;
• căldură locală;
• rigiditate matinală care durează peste 30 de minute;
• afectarea mai multor articulații;
• simptome pe ambele părți ale corpului;
• dificultatea de a închide pumnul;
• scăderea forței de prindere;
• oboseală persistentă;
• uneori febră ușoară și scăderea apetitului.

Sunt afectate frecvent articulațiile de la baza și mijlocul degetelor, încheieturile mâinilor și articulațiile picioarelor.

Umflarea poate fi discretă la început. Persoana poate observa doar că inelele au devenit mai strâmte sau că nu mai poate închide complet pumnul.

Artrita psoriazică

Artrita psoriazică este o boală inflamatorie asociată frecvent cu psoriazisul. Uneori, simptomele articulare apar înainte ca leziunile pielii să fie evidente.

Pot apărea:

• articulații dureroase și umflate;
• rigiditate matinală;
• umflarea întregului deget de la mână sau picior;
• durere la nivelul călcâiului;
• durere lombară ameliorată prin mișcare;
• modificări ale unghiilor;
• plăci de psoriazis pe piele sau scalp.

Umflarea întregului deget este numită dactilită și poate da aspectul unui „deget în cârnat”.

Guta și pseudoguta

Guta este o formă de artrită inflamatorie provocată de depunerea cristalelor de urat în articulații.

Un atac de gută apare frecvent brusc, uneori în timpul nopții. Articulația devine:

• foarte dureroasă;
• umflată;
• fierbinte;
• roșie sau cu pielea modificată la culoare;
• extrem de sensibilă la atingere.

Articulația de la baza degetului mare al piciorului este afectată frecvent, dar simptomele pot apărea și la gleznă, genunchi, cot, încheietura mâinii sau degete.

Pseudoguta este produsă de alte tipuri de cristale și afectează frecvent genunchii și încheieturile mâinilor.

Nivelul acidului uric din sânge nu confirmă și nu exclude singur un atac de gută. În anumite situații este necesară extragerea și analiza lichidului articular.

Infecția articulară

Artrita septică apare atunci când bacteriile sau alte microorganisme ajung în interiorul unei articulații.

Simptomele se pot instala rapid și pot include:

• durere severă;
• umflare importantă;
• căldură locală;
• schimbarea culorii pielii;
• mobilitate foarte redusă;
• febră sau frisoane;
• stare generală alterată.

De obicei este afectată o singură articulație, frecvent genunchiul, dar infecția poate apărea și la șold, umăr, gleznă sau încheietura mâinii.

Riscul poate fi mai mare la persoanele care au:

• o proteză articulară;
• diabet;
• imunitate redusă;
• o rană în apropierea articulației;
• o intervenție articulară recentă;
• o infecție într-o altă zonă a corpului.

Absența febrei nu exclude complet infecția. Artrita septică poate deteriora rapid articulația și necesită tratament urgent.

Artrita reactivă

Artrita reactivă poate apărea după o infecție digestivă, urinară sau genitală. Uneori, infecția inițială a fost ușoară și nu mai este activă atunci când încep simptomele articulare.

Sunt afectate frecvent:

• genunchii;
• gleznele;
• articulațiile picioarelor;
• zonele în care tendoanele se fixează pe os.

Alte manifestări posibile sunt:

• durerea de călcâi;
• inflamația ochilor;
• usturimea la urinare;
• secrețiile genitale;
• leziunile pielii sau mucoaselor.

O infecție digestivă sau urogenitală recentă trebuie menționată medicului.

Bursita și tendinita

Durerea și umflarea aflate în apropierea unei articulații pot proveni și din structurile din jurul acesteia.

Bursita

Bursele sunt mici săculețe cu lichid care reduc frecarea dintre tendoane, piele și os. Inflamarea unei burse poate provoca o umflătură localizată, sensibilă și uneori roșie.

Bursita poate apărea la nivelul:

• umărului;
• cotului;
• șoldului;
• genunchiului;
• călcâiului.

Tendinita

Tendoanele leagă mușchii de oase. Iritarea lor produce frecvent durere la anumite mișcări și sensibilitate într-un punct precis.

Durerea este resimțită de obicei lângă articulație și se accentuează când este solicitat mușchiul corespunzător.

O singură articulație sau mai multe?

Numărul articulațiilor afectate reprezintă un indiciu important.

O singură articulație umflată

Atunci când este afectată o singură articulație, cauzele posibile includ:

• traumatismul;
• guta sau pseudoguta;
• infecția articulară;
• leziunea de menisc ori ligament;
• bursita;
• un episod inflamator asociat artrozei;
• sângerarea în articulație.

O articulație unică, foarte dureroasă, fierbinte și umflată trebuie evaluată rapid.

Mai multe articulații umflate

Afectarea mai multor articulații poate apărea în:

• artrita reumatoidă;
• artrita psoriazică;
• lupus;
• artrita reactivă;
• infecții virale;
• artroza generalizată;
• alte boli reumatice inflamatorii.

Distribuția simptomelor, simetria și durata rigidității îl ajută pe medic să diferențieze aceste afecțiuni.

Ce poate indica localizarea simptomelor?

Degetele și încheieturile mâinilor

Umflarea articulațiilor de la baza și mijlocul degetelor, însoțită de rigiditate matinală prelungită, poate sugera artrită reumatoidă.

Umflarea întregului deget poate apărea în artrita psoriazică, iar nodulii fermi de lângă unghii sunt întâlniți frecvent în artroza mâinilor.

Genunchiul

Un genunchi umflat poate fi asociat cu artroză, traumatism, leziune de menisc, gută, pseudogută, artrită inflamatorie sau infecție.

Umflarea din spatele genunchiului poate fi provocată de un chist Baker. Umflarea întregii gambe necesită însă evaluare pentru excluderea unei probleme vasculare.

Degetul mare de la picior

Durerea severă, roșeața și umflarea apărute brusc la baza degetului mare sunt caracteristice gutei, dar infecția și traumatismele pot produce manifestări asemănătoare.

Glezna

Umflarea gleznei poate proveni din articulație, tendoane, traumatisme sau retenție de lichide.

Dacă sunt umflate ambele glezne, iar durerea articulară este redusă sau absentă, cauza poate fi circulatorie, cardiacă, renală, hepatică ori medicamentoasă.

Umărul

Durerea de umăr provine frecvent din tendoane sau burse. Artrita poate provoca durere, rigiditate și reducerea mobilității, chiar dacă umflarea nu este ușor vizibilă.

Șoldul

Șoldul este o articulație profundă, astfel încât umflarea nu este de obicei vizibilă. Durerea inghinală, rigiditatea și dificultatea la mers pot indica afectarea articulației coxofemurale.

Durere mecanică sau inflamatorie?

Aceste diferențe sunt orientative. Inflamația poate apărea și în artroză, iar o persoană poate avea simultan mai multe cauze ale durerii.

Cum este stabilit diagnosticul?

Evaluarea începe cu istoricul simptomelor și examinarea articulației.

Medicul poate întreba:

• când au început simptomele;
• dacă debutul a fost brusc sau progresiv;
• dacă a existat un traumatism;
• câte articulații sunt afectate;
• cât durează rigiditatea matinală;
• dacă există febră sau oboseală;
• dacă ai avut o infecție recentă;
• dacă există psoriazis;
• ce medicamente utilizezi.

Examinarea clinică

Medicul poate verifica:

• localizarea umflării;
• căldura și culoarea pielii;
• sensibilitatea;
• mobilitatea;
• stabilitatea articulației;
• prezența lichidului;
• forța musculară;
• aspectul pielii și unghiilor.

Analizele de sânge

În funcție de situație, pot fi recomandate:

• hemoleucograma;
• proteina C reactivă;
• viteza de sedimentare a hematiilor;
• factorul reumatoid;
• anticorpii anti-CCP;
• acidul uric;
• analize pentru infecții;
• alte teste autoimune sau metabolice.

Nicio analiză nu trebuie interpretată izolat. Acidul uric poate fi normal în timpul unui atac de gută, iar unele persoane cu artrită reumatoidă pot avea factorul reumatoid și anticorpii anti-CCP negativi.

Investigațiile imagistice

Medicul poate recomanda:

• radiografie;
• ecografie musculo-scheletală;
• rezonanță magnetică;
• tomografie computerizată, în situații selectate.

Radiografia poate identifica fracturi și modificări osoase. Ecografia poate evidenția lichidul, inflamația sinovială, bursita și problemele tendoanelor.

Puncția articulară

Dacă articulația este foarte umflată, medicul poate extrage o cantitate de lichid cu ajutorul unui ac. Procedura este numită artrocenteză sau puncție articulară.

Lichidul poate fi analizat pentru:

• celule inflamatorii;
• cristale de urat;
• cristale de pirofosfat de calciu;
• bacterii și alte microorganisme;
• prezența sângelui.

Analiza lichidului este deosebit de importantă atunci când trebuie diferențiată guta de o infecție articulară.

Ce poți face până la consultație?

Măsurile de acasă pot reduce temporar simptomele, dar nu înlocuiesc evaluarea medicală.

Redu temporar activitățile dureroase

Evită mișcările care accentuează clar durerea. Repausul complet și prelungit poate însă crește rigiditatea și poate slăbi musculatura.

Aplică rece în cazul umflării recente

O compresă rece învelită într-un prosop poate fi aplicată pentru perioade scurte, în special după un traumatism sau în cazul unei umflări recente.

Gheața nu trebuie aplicată direct pe piele.

Ridică membrul afectat

Dacă este umflat genunchiul, glezna sau piciorul, menținerea membrului ridicat poate ajuta temporar la reducerea edemului.

Protejează articulația

Dacă mersul este dureros sau articulația pare instabilă, limitează încărcarea până la evaluare.

Urmărește evoluția

Notează momentul debutului, durata rigidității, activitățile care agravează simptomele și apariția febrei.

Fotografiază articulația atunci când este umflată, mai ales dacă simptomele se reduc înainte de consultație.

Ce trebuie să eviți?

• Nu masa intens o articulație fierbinte și foarte dureroasă.
• Nu aplica gheață direct pe piele.
• Nu folosi surse foarte fierbinți pe o articulație roșie și inflamată.
• Nu încerca să forțezi o articulație blocată.
• Nu lua antibiotice rămase de la alte tratamente.
• Nu începe corticosteroizi fără recomandare medicală.
• Nu combina mai multe medicamente antiinflamatoare.
• Nu presupune că orice articulație roșie și dureroasă este provocată de gută.
• Nu amâna evaluarea doar pentru că nu ai febră.

Antiinflamatoarele pot crește riscul de sângerare digestivă, afectare renală, retenție de lichide și probleme cardiovasculare. Riscul este mai mare la persoanele vârstnice, la cele cu boli cronice sau la cele care urmează tratament anticoagulant.

Când trebuie să mergi la medic?

Programează o consultație dacă:

• umflarea persistă mai mult de câteva zile;
• episoadele reapar;
• sunt afectate mai multe articulații;
• rigiditatea matinală durează peste 30–60 de minute;
• durerea afectează activitățile zilnice;
• mobilitatea se reduce progresiv;
• articulația cedează sau se blochează;
• simptomele apar pe ambele părți ale corpului;
• există psoriazis sau modificări ale unghiilor;
• apar oboseală persistentă ori scădere în greutate;
• simptomele au început după o infecție;
• umflarea a apărut după începerea unui medicament nou.

Medicul de familie poate efectua evaluarea inițială și poate recomanda consult reumatologic, ortopedic, infecțios sau de recuperare medicală.

Când reprezintă o urgență medicală?

Solicită evaluare medicală rapidă dacă:

• o articulație devine brusc foarte dureroasă;
• articulația este fierbinte și foarte umflată;
• pielea devine roșie sau își schimbă culoarea;
• apar febră, frisoane sau stare generală alterată;
• nu poți mișca articulația;
• nu poți sprijini greutatea corpului pe picior;
• articulația pare deformată după un traumatism;
• există o rană sau o înțepătură în apropierea articulației;
• ai o proteză articulară și apare durere nouă cu umflare;
• gamba sau întregul membru se umflă brusc;
• apar durere în piept sau dificultăți de respirație.

O articulație fierbinte, umflată și greu de mișcat poate fi infectată. Tratamentul artritei septice nu trebuie amânat, deoarece infecția poate deteriora rapid articulația și se poate răspândi în organism.

Umflarea bruscă a gambei poate indica o problemă vasculară. Asocierea cu dificultăți de respirație, durere în piept sau stare de leșin necesită ajutor medical de urgență.

Concluzii

Articulațiile umflate și dureroase pot fi provocate de traumatisme, suprasolicitare, artroză, artrită reumatoidă, artrită psoriazică, gută, infecție sau inflamația structurilor din jurul articulației.

Debutul brusc, numărul articulațiilor afectate, durata rigidității și prezența căldurii, roșeții sau febrei oferă informații importante despre cauza posibilă.

Durerea accentuată de efort și rigiditatea de scurtă durată apar frecvent în artroză. Umflarea moale, rigiditatea matinală prelungită și durerea după repaus pot sugera o artrită inflamatorie.

O articulație brusc foarte dureroasă, fierbinte și umflată trebuie evaluată fără întârziere. Guta și infecția articulară pot avea manifestări asemănătoare, iar diferențierea poate necesita analiza lichidului articular.

Episoadele persistente sau repetate nu trebuie tratate doar cu antiinflamatoare. Identificarea cauzei permite alegerea tratamentului potrivit și reducerea riscului de afectare articulară.