Ce analize se fac pentru durerile articulare?

Ce analize se fac pentru durerile articulare?

Durerile articulare pot avea numeroase cauze, de la artroză și suprasolicitare până la artrită reumatoidă, gută, infecții sau alte boli autoimune. Din acest motiv, nu există o singură analiză care să stabilească diagnosticul.

Medicul recomandă investigațiile în funcție de simptome, articulațiile afectate, durata durerii și rezultatul examenului clinic. În multe situații, diagnosticul se bazează pe combinația dintre consultație, analize de sânge și investigații imagistice.

Consultația medicală este primul pas

Înainte de recomandarea analizelor, medicul va discuta despre simptome și va examina articulațiile.

Printre întrebările frecvente se numără:

• care articulații sunt dureroase;
• de când au început simptomele;
• dacă există umflare sau rigiditate;
• cât durează rigiditatea dimineața;
• dacă durerea apare în repaus sau la mișcare;
• dacă a existat un traumatism;
• dacă există febră, psoriazis sau alte boli autoimune.

Aceste informații ajută la alegerea analizelor potrivite și evită investigațiile inutile.

Analize de sânge pentru durerile articulare

Analizele de sânge pot identifica inflamația sau pot orienta către anumite boli reumatice.

Proteina C reactivă (CRP)

CRP este un marker al inflamației. Valorile crescute pot apărea în artrite inflamatorii, infecții și alte afecțiuni, însă nu indică exact cauza.

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)

VSH poate fi crescută în bolile inflamatorii cronice, dar și în alte situații. Rezultatul trebuie interpretat împreună cu celelalte investigații.

Hemoleucograma

Poate evidenția modificări ale globulelor albe, anemie sau alte modificări care pot orienta diagnosticul.

Factorul reumatoid (FR)

Este utilizat în evaluarea suspiciunii de artrită reumatoidă. Totuși, poate fi negativ la unele persoane cu boala și pozitiv la persoane fără artrită.

Anticorpii anti-CCP

Au o specificitate mai mare pentru artrita reumatoidă și sunt utili atunci când există suspiciunea acestei boli.

Acidul uric

Este recomandat atunci când medicul suspectează guta. Totuși, valoarea poate fi normală chiar în timpul unui atac de gută.

Alte analize

În funcție de simptome, pot fi recomandate:

• ANA (anticorpi antinucleari);
• HLA-B27;
• funcția renală și hepatică;
• analize pentru infecții;
• alte teste imunologice.

Investigațiile imagistice

Radiografia

Este prima investigație recomandată în multe cazuri. Poate evidenția modificările produse de artroză, fracturile și alte modificări osoase.

Ecografia musculo-scheletală

Ecografia poate identifica lichidul din articulație, inflamația membranei sinoviale, bursitele și afectarea tendoanelor.

RMN (rezonanța magnetică)

RMN-ul oferă informații detaliate despre cartilaj, meniscuri, ligamente, tendoane și alte structuri care nu sunt vizibile la radiografie.

Tomografia computerizată (CT)

CT-ul este recomandat doar în anumite situații, în special pentru evaluarea unor leziuni osoase complexe.

Analiza lichidului articular

Dacă articulația este foarte umflată, medicul poate extrage lichid articular printr-o procedură numită artrocenteză.

Lichidul este analizat pentru:

• prezența bacteriilor;
• cristale de acid uric;
• cristale de pirofosfat de calciu;
• numărul celulelor inflamatorii;
• prezența sângelui.

Această investigație este foarte importantă atunci când trebuie diferențiată guta de o infecție articulară.

Când sunt recomandate analizele?

Este recomandat un consult medical dacă:

• durerea persistă mai multe săptămâni;
• articulațiile sunt umflate;
• rigiditatea dimineața durează peste 30 de minute;
• sunt afectate mai multe articulații;
• există febră sau stare generală alterată;
• durerea apare fără un traumatism evident;
• mobilitatea articulației se reduce progresiv.

Nu toate persoanele cu dureri articulare au nevoie de toate analizele disponibile. Investigațiile sunt alese în funcție de suspiciunea clinică.

Concluzii

Nu există o analiză care să stabilească singură cauza durerilor articulare. Diagnosticul corect se bazează pe consultația medicală, examenul clinic, analizele de sânge și investigațiile imagistice recomandate în funcție de simptome.

Proteina C reactivă, VSH, factorul reumatoid, anticorpii anti-CCP și acidul uric sunt printre cele mai frecvent solicitate analize, însă interpretarea lor trebuie făcută întotdeauna împreună cu tabloul clinic.