Ce înseamnă reumatismul? Ce afecțiuni sunt numite boli reumatice

Ce înseamnă reumatismul? Ce afecțiuni sunt numite boli reumatice

„Reumatismul” este un termen întâlnit frecvent în limbajul obișnuit. Multe persoane îl folosesc pentru a descrie durerile de articulații, durerile musculare, rigiditatea de dimineață sau disconfortul care pare să se accentueze odată cu schimbarea vremii.

Din punct de vedere medical, reumatismul nu este însă o singură boală și nu reprezintă un diagnostic precis. Termenul este folosit pentru un grup foarte larg de afecțiuni care pot afecta articulațiile, mușchii, oasele, tendoanele, ligamentele și alte tipuri de țesut conjunctiv.

Unele boli reumatice apar prin degradarea progresivă a articulațiilor. Altele sunt provocate de inflamație, de funcționarea anormală a sistemului imunitar, de depunerea unor cristale, de infecții sau de modificări ale țesuturilor moi.

În acest articol vei afla ce înseamnă reumatismul, ce afecțiuni sunt incluse în această categorie și care este diferența dintre reumatism, artrită și artroză.

Ce este reumatismul?

Reumatismul este o denumire generală, folosită pentru numeroase boli și tulburări care afectează sistemul musculo-scheletic.

Sistemul musculo-scheletic include:

• articulațiile;
• oasele;
• mușchii;
• tendoanele;
• ligamentele;
• cartilajele;
• alte structuri de țesut conjunctiv.

În medicina modernă sunt preferate expresiile boli reumatice sau boli reumatice și musculo-scheletice. Aceste denumiri arată că nu este vorba doar despre durerea articulațiilor, ci despre un grup foarte divers de afecțiuni.

Unele boli reumatice afectează în principal o singură articulație sau un anumit grup de articulații. Altele pot afecta simultan articulațiile, pielea, ochii, vasele de sânge, plămânii, rinichii sau alte organe.

Din acest motiv, formularea „am reumatism” nu spune care este cauza simptomelor și nu este suficientă pentru stabilirea unui tratament.

Reumatismul este o boală?

Nu. Reumatismul nu este numele unei singure boli.

În trecut, termenul era folosit pentru numeroase forme de durere sau rigiditate care afectau articulațiile și mușchii. Pe măsură ce medicina a evoluat, aceste probleme au fost clasificate în afecțiuni distincte, fiecare având cauze, manifestări și metode de tratament diferite.

În spatele unei afirmații precum „mă doare de la reumatism” se pot ascunde afecțiuni foarte diferite, de exemplu:

• artroză;
• artrită reumatoidă;
• gută;
• artrită psoriazică;
• spondilită anchilozantă;
• lupus eritematos sistemic;
• fibromialgie;
• tendinită;
• bursită;
• polimialgie reumatică.

Aceste boli nu au același mecanism și nu sunt tratate în același mod. De aceea, identificarea diagnosticului exact este mult mai importantă decât utilizarea termenului general de reumatism.

Ce structuri poate afecta reumatismul?

Bolile reumatice nu se limitează întotdeauna la articulații. În funcție de afecțiune, pot fi implicate mai multe structuri ale organismului.

Articulațiile

Articulațiile pot deveni dureroase, rigide, umflate sau mai greu de mișcat. Afectarea poate apărea prin degradarea cartilajului, inflamarea membranei sinoviale, depunerea cristalelor sau deteriorarea osului.

Mușchii

Anumite afecțiuni reumatice provoacă dureri musculare, slăbiciune sau sensibilitate. Unele boli produc inflamația propriu-zisă a mușchilor, în timp ce altele modifică modul în care sistemul nervos procesează durerea.

Tendoanele și ligamentele

Tendoanele leagă mușchii de oase, iar ligamentele contribuie la stabilitatea articulațiilor. Inflamația sau suprasolicitarea lor poate provoca durere și limitarea mișcării.

Zonele de inserție ale tendoanelor

Locul în care un tendon sau un ligament se fixează pe os se numește enteză. Inflamația acestei zone, numită entezită, apare în special în anumite forme de artrită, precum artrita psoriazică și spondiloartritele.

Bursele

Bursele sunt mici săculețe cu lichid care reduc frecarea dintre oase, tendoane și mușchi. Inflamarea lor poartă denumirea de bursită.

Țesutul conjunctiv și organele interne

Bolile reumatice sistemice pot afecta țesuturile din întregul organism. De exemplu, lupusul, vasculitele și sclerodermia pot implica pielea, vasele de sânge, plămânii, rinichii, inima sau sistemul nervos.

Ce boli sunt considerate reumatice?

Există numeroase boli reumatice și musculo-scheletice. Acestea pot fi grupate în funcție de mecanismul predominant.

1. Boli articulare degenerative

În această categorie intră în principal artroza sau osteoartrita.

În artroză, țesuturile articulației se modifică și se degradează progresiv. Procesul poate afecta cartilajul, osul aflat sub cartilaj, membrana sinovială, ligamentele și musculatura din jur.

Artroza apare frecvent la genunchi, șolduri, mâini și coloană.

2. Boli reumatice inflamatorii și autoimune

În bolile autoimune, sistemul imunitar atacă din greșeală propriile țesuturi.

Din această categorie fac parte:

• artrita reumatoidă;
• artrita psoriazică;
• spondilita anchilozantă;
• lupusul eritematos sistemic;
• sclerodermia;
• unele forme de vasculită;
• miozitele inflamatorii.

Aceste afecțiuni pot provoca inflamație persistentă și pot afecta uneori alte organe, nu doar articulațiile.

3. Bolile provocate de cristale

Guta este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni din această categorie.

În gută, cristalele de urat se pot acumula în articulație și pot declanșa o reacție inflamatorie intensă. Articulația poate deveni brusc foarte dureroasă, roșie, fierbinte și umflată.

O altă afecțiune este boala prin depunerea cristalelor de pirofosfat de calciu, numită uneori pseudogută.

4. Afecțiuni ale țesuturilor moi

Nu toate bolile reumatice afectează direct interiorul articulației.

În această categorie pot fi incluse:

• tendinitele;
• bursitele;
• unele leziuni provocate de suprasolicitare;
• durerea miofascială;
• anumite probleme ale tendoanelor și ligamentelor.

5. Afecțiuni caracterizate prin durere generalizată

Fibromialgia provoacă durere răspândită, oboseală, tulburări ale somnului și sensibilitate crescută.

Fibromialgia nu produce aceeași inflamație articulară și aceeași deteriorare a țesuturilor întâlnite în artrita reumatoidă. Ea este totuși evaluată și tratată frecvent în cadrul reumatologiei.

6. Boli ale oaselor

Anumite afecțiuni osoase, precum osteoporoza, sunt de asemenea gestionate frecvent de medicul reumatolog.

Osteoporoza determină scăderea rezistenței osoase și creșterea riscului de fracturi, dar nu provoacă în mod obișnuit inflamarea articulațiilor.

Reumatism inflamator și reumatism degenerativ

În limbajul obișnuit se folosesc uneori expresiile „reumatism inflamator” și „reumatism degenerativ”. Acestea descriu două mecanisme generale diferite.

Ce înseamnă reumatism inflamator?

Reumatismul inflamator include bolile în care inflamația are un rol central.

Aceasta poate fi provocată de:

• o reacție autoimună;
• depunerea cristalelor;
• o infecție;
• un răspuns imun apărut după o infecție;
• alte dereglări ale sistemului imunitar.

În bolile inflamatorii, durerea poate apărea și în repaus, iar rigiditatea poate fi mai pronunțată dimineața sau după perioade lungi de inactivitate.

Articulațiile pot fi umflate, calde și sensibile. Unele persoane pot prezenta și oboseală, febră ușoară, scădere în greutate sau manifestări la nivelul altor organe.

Ce înseamnă reumatism degenerativ?

Prin reumatism degenerativ se înțeleg, de obicei, afecțiunile în care predomină modificarea progresivă a cartilajului, osului și a celorlalte structuri articulare.

Cel mai cunoscut exemplu este artroza.

Durerea artrozică este frecvent legată de utilizarea articulației. Poate deveni mai intensă la mers, la urcatul scărilor sau după activități repetate și se poate ameliora inițial în repaus.

Totuși, această separare nu este absolută. În artroză poate exista și inflamație, iar bolile inflamatorii pot produce degradarea cartilajului și osului.

Care este diferența dintre reumatism, artrită și artroză?

Cei trei termeni sunt înrudiți, dar nu înseamnă același lucru.

Reumatism

Reumatismul este termenul cel mai larg. El este folosit pentru numeroase afecțiuni ale articulațiilor, oaselor, mușchilor, tendoanelor, ligamentelor și țesutului conjunctiv.

Artrită

Artrita descrie inflamația uneia sau mai multor articulații. Există multe tipuri de artrită, cu mecanisme diferite.

Printre acestea se numără artrita reumatoidă, artrita psoriazică, guta, artrita septică și artrita reactivă.

Artroză

Artroza este o boală articulară caracterizată prin degradarea și remodelarea progresivă a țesuturilor articulației.

Din punct de vedere medical, artroza sau osteoartrita este inclusă în familia largă a artritelor și bolilor reumatice. În limbajul curent, ea este diferențiată de artritele predominant inflamatorii.

Tabelul prezintă diferențe generale și nu poate fi folosit pentru autodiagnosticare.

Cum apar bolile reumatice?

Nu există o singură cauză a reumatismului, deoarece termenul include boli foarte diferite.

Bolile reumatice se pot dezvolta prin unul sau mai multe mecanisme.

Funcționarea anormală a sistemului imunitar

În bolile autoimune, sistemul imunitar atacă țesuturile sănătoase. Inflamația poate afecta articulațiile și, în unele cazuri, alte organe.

Degradarea progresivă a articulației

În artroză, echilibrul dintre degradarea și repararea țesuturilor articulare este perturbat. Cartilajul, osul și membrana sinovială suferă modificări progresive.

Depunerea cristalelor

În gută și în alte artropatii microcristaline, cristalele acumulate în articulație declanșează inflamația.

Infecțiile

Unele microorganisme pot ajunge direct în articulație și pot produce artrită septică. În alte situații, o infecție din altă parte a corpului poate declanșa ulterior o artrită reactivă.

Factorii genetici

Predispoziția genetică poate crește riscul anumitor boli reumatice. Prezența unei predispoziții nu înseamnă însă că boala va apărea obligatoriu.

Traumatismele și solicitările repetate

Leziunile articulare, activitățile repetitive și suprasolicitarea pot contribui la apariția unor probleme ale articulațiilor, tendoanelor și burselor.

Factorii metabolici și stilul de viață

Greutatea corporală, metabolismul acidului uric, fumatul, nivelul activității fizice și alte caracteristici individuale pot influența riscul anumitor boli reumatice.

Cum se poate manifesta reumatismul?

Pentru că termenul cuprinde numeroase boli, nu există un set unic de simptome.

Manifestările posibile includ:

• durere la nivelul articulațiilor;
• rigiditate articulară;
• umflarea articulațiilor;
• căldură sau roșeață locală;
• durere musculară;
• slăbiciune musculară;
• limitarea mișcărilor;
• durere la nivelul tendoanelor;
• dureri de spate persistente;
• oboseală;
• febră ușoară;
• manifestări la nivelul pielii sau ochilor.

Tiparul simptomelor poate oferi indicii importante.

De exemplu, durerea accentuată de folosirea articulației poate apărea în artroză. Rigiditatea matinală prelungită și umflarea mai multor articulații pot orienta către o afecțiune inflamatorie.

Aceste diferențe nu sunt însă suficiente pentru stabilirea diagnosticului fără evaluare medicală.

Este reumatismul provocat de frig sau umezeală?

Frigul și umezeala nu sunt considerate cauze directe ale bolilor reumatice autoimune, ale artrozei sau ale gutei.

Unele persoane observă că durerea și rigiditatea se accentuează atunci când temperatura scade sau când vremea se schimbă. Percepția simptomelor poate fi influențată de temperatură, presiunea atmosferică, reducerea activității fizice și tensiunea musculară.

Faptul că o persoană simte durerea mai intens pe vreme rece nu înseamnă că frigul a provocat boala sau că articulația se degradează mai rapid în acel moment.

Expresia populară „am reumatism de la frig” poate întârzia identificarea cauzei reale a durerii. Simptomele persistente trebuie evaluate medical, indiferent de anotimp.

Ce medic tratează bolile reumatice?

Medicul specializat în diagnosticarea și tratarea bolilor reumatice se numește reumatolog.

Reumatologul evaluează afecțiuni precum:

• artrita reumatoidă;
• artrita psoriazică;
• spondiloartritele;
• guta;
• lupusul;
• vasculitele;
• sclerodermia;
• polimialgia reumatică;
• fibromialgia;
• anumite forme de artroză și osteoporoză.

În funcție de problemă, evaluarea poate implica și medicul de familie, ortopedul, medicul de recuperare, neurologul, dermatologul, kinetoterapeutul sau alți specialiști.

Când este recomandat consultul medical?

Este recomandată evaluarea medicală atunci când durerea articulară sau musculară:

• persistă mai multe zile sau revine frecvent;
• limitează mersul, somnul sau activitățile zilnice;
• este însoțită de umflare;
• afectează mai multe articulații;
• este asociată cu rigiditate matinală prelungită;
• apare împreună cu oboseală, febră sau scădere în greutate;
• este asociată cu erupții pe piele sau probleme oculare;
• se agravează progresiv.

O articulație care devine brusc foarte dureroasă, roșie, fierbinte și umflată necesită evaluare medicală rapidă, în special dacă persoana are febră, frisoane sau o stare generală alterată.

Aceste manifestări pot apărea în artrita septică, gută sau în alte afecțiuni acute care necesită stabilirea rapidă a cauzei.

Concluzii

Reumatismul nu este o singură boală, ci un termen general folosit pentru un grup foarte numeros de afecțiuni reumatice și musculo-scheletice.

Aceste boli pot afecta articulațiile, oasele, mușchii, tendoanele, ligamentele și țesutul conjunctiv. Unele sunt degenerative, precum artroza, iar altele sunt inflamatorii sau autoimune, precum artrita reumatoidă, artrita psoriazică și lupusul.

Artrita reprezintă inflamarea uneia sau mai multor articulații, în timp ce artroza este o afecțiune caracterizată prin degradarea și remodelarea progresivă a țesuturilor articulare. Ambele fac parte din familia largă a bolilor reumatice.

Formularea „am reumatism” nu poate stabili cauza durerii și nici tratamentul potrivit. Pentru un diagnostic corect trebuie identificată afecțiunea exactă aflată în spatele simptomelor.