Diferența dintre artroză și artrită: cum le deosebești?

Diferența dintre artroză și artrită: cum le deosebești?

Artroza și artrita sunt doi termeni folosiți frecvent atunci când apar dureri, rigiditate sau umflături la nivelul articulațiilor. Pentru că denumirile sunt asemănătoare, cele două afecțiuni sunt adesea confundate.

Artroza este o boală în care țesuturile articulației se modifică și se degradează progresiv. Artrita este un termen mai larg, folosit pentru afecțiunile articulare în care inflamația are un rol important.

Din punct de vedere medical, artroza, numită și osteoartrită, este considerată o formă de artrită. În limbajul obișnuit, însă, comparația dintre artroză și artrită se referă de cele mai multe ori la diferența dintre artroză și artritele inflamatorii, în special artrita reumatoidă.

În acest articol vei afla care este diferența dintre artroză și artrită, cum apar cele două afecțiuni și ce se întâmplă în interiorul articulației.

Ce este artroza?

Artroza, denumită și osteoartrită, este o afecțiune articulară în care țesuturile articulației se modifică și se degradează progresiv.

Deși este descrisă uneori drept „uzura cartilajului”, artroza nu afectează numai cartilajul. Modificările pot implica:

• cartilajul care acoperă capetele oaselor;
• osul aflat sub cartilaj;
• membrana sinovială;
• capsula articulară;
• ligamentele;
• mușchii care stabilizează articulația.

Într-o articulație sănătoasă, cartilajul formează o suprafață netedă care permite oaselor să alunece ușor. În artroză, acest țesut își pierde treptat structura, elasticitatea și capacitatea de a distribui presiunea.

Artroza apare mai frecvent la genunchi, șolduri, mâini și coloană. Riscul crește odată cu vârsta, dar îmbătrânirea nu reprezintă singura cauză.

Ce este artrita?

Artrita nu este denumirea unei singure boli. Termenul se referă la un grup numeros de afecțiuni care implică articulațiile și, uneori, alte structuri ale organismului.

Există peste 100 de forme de artrită și boli asociate. Acestea pot avea cauze foarte diferite.

Printre cele mai cunoscute se numără:

• artrita reumatoidă, produsă de un răspuns autoimun anormal;
• artrita psoriazică, asociată frecvent cu psoriazisul;
• guta, determinată de depunerea cristalelor de urat;
• artrita septică, provocată de o infecție în articulație;
• artrita reactivă, care poate apărea după o infecție din altă zonă a organismului;
• artrita idiopatică juvenilă, întâlnită la copii și adolescenți.

Atunci când oamenii compară artroza cu artrita, prin „artrită” se referă de obicei la o artrită inflamatorie, cel mai frecvent la artrita reumatoidă.

Care este diferența principală dintre artroză și artrită?

Diferența principală se află în mecanismul care declanșează și întreține afectarea articulației.

În artroză, procesul este predominant legat de degradarea și remodelarea anormală a țesuturilor articulare. Articulația nu mai reușește să repare deteriorările în același ritm în care acestea se produc.

În artritele inflamatorii, inflamația reprezintă mecanismul central. Sistemul imunitar poate ataca țesuturile articulare sau poate reacționa la cristale, microorganisme ori alți factori.

Totuși, separarea nu este absolută.

Artroza poate include episoade de inflamație a membranei sinoviale, iar artrita inflamatorie poate produce, în timp, degradarea cartilajului și a osului. Diferența este dată de mecanismul dominant, nu de prezența sau absența completă a inflamației.

Cum apar artroza și artrita?

Cum apare artroza?

Artroza apare atunci când echilibrul dintre deteriorarea și repararea țesuturilor articulare este perturbat.

Cartilajul este un țesut viu, menținut de celule numite condrocite. Acestea produc și repară componentele care formează structura cartilajului.

Sub influența vârstei, a traumatismelor, a solicitărilor mecanice repetate, a excesului ponderal, a structurii articulare sau a unor factori genetici, capacitatea de reparare poate deveni insuficientă.

Cartilajul începe să își piardă proprietățile normale, iar în timp pot apărea:

• subțierea cartilajului;
• fisuri în suprafața acestuia;
• modificări ale osului subcondral;
• formarea osteofitelor;
• inflamație sinovială de intensitate variabilă;
• scăderea mobilității articulației.

Cum apare artrita inflamatorie?

Mecanismul depinde de tipul artritei.

În artrita reumatoidă, sistemul imunitar atacă din greșeală membrana sinovială, adică țesutul care căptușește interiorul capsulei articulare.

În gută, inflamația este declanșată de cristalele de urat acumulate în articulație.

În artrita septică, microorganismele ajung în spațiul articular și determină o reacție inflamatorie intensă.

În artrita reactivă, inflamația poate apărea după o infecție produsă în altă zonă a corpului, fără ca microorganismul să fie neapărat prezent în articulație.

Ce se întâmplă în interiorul articulației?

Ce se întâmplă în artroză?

În artroză, primele modificări pot apărea la nivel microscopic, înainte ca persoana să observe simptome evidente.

Cartilajul își modifică structura și devine mai puțin rezistent la presiune. Suprafața sa, în mod normal netedă, poate deveni neregulată și fisurată.

Pe măsură ce stratul de cartilaj se subțiază, osul aflat sub acesta este expus unei presiuni mai mari. Osul reacționează prin remodelare și poate deveni mai dens în anumite zone.

La marginile articulației se pot forma excrescențe osoase numite osteofite. Acestea sunt cunoscute popular și sub denumirea de „ciocuri osoase”.

Membrana sinovială poate deveni ușor sau moderat inflamată, contribuind la durere și la acumularea lichidului articular.

Durerea poate determina reducerea mișcării. În timp, mușchii din jurul articulației pot slăbi, ceea ce reduce stabilitatea și mărește solicitarea asupra structurilor articulare.

Ce se întâmplă în artrita inflamatorie?

În artrita inflamatorie, modificările încep frecvent la nivelul membranei sinoviale.

Celulele sistemului imunitar pătrund în acest țesut și eliberează substanțe care amplifică inflamația. Membrana sinovială se poate îngroșa și poate produce mai mult lichid decât în mod normal.

Ca urmare, articulația poate deveni:

• umflată;
• caldă;
• dureroasă;
• sensibilă;
• rigidă.

Dacă inflamația persistă, enzimele și moleculele inflamatorii pot deteriora cartilajul. În anumite forme de artrită, în special în artrita reumatoidă, pot apărea eroziuni ale osului de la marginea articulației.

Inflamația poate afecta și tendoanele, ligamentele și structurile care stabilizează articulația. Fără controlul adecvat al bolii, se pot produce instabilitate și deformări articulare.

Inflamația este prezentă numai în artrită?

Nu. Inflamația poate exista și în artroză.

Diferența este că, în artritele inflamatorii, inflamația reprezintă mecanismul principal al bolii. În artroză, inflamația apare mai ales ca parte a răspunsului la degradarea și modificarea țesuturilor articulare.

Cum diferă simptomele?

Artroza și artrita inflamatorie pot provoca ambele durere, rigiditate și reducerea mobilității. Modul în care apar simptomele poate oferi însă indicii importante.

Durerea în artroză

Durerea artrozică este frecvent asociată cu folosirea articulației. Poate deveni mai intensă în timpul mersului, la urcatul scărilor sau după activități repetate.

În stadiile incipiente, durerea se poate ameliora în repaus. Dacă boala avansează, poate apărea și în repaus sau în timpul nopții.

Durerea în artrita inflamatorie

În artrita inflamatorie, durerea poate fi prezentă chiar și atunci când articulația nu este solicitată. Uneori este mai intensă dimineața sau după perioade lungi de repaus.

Mișcarea ușoară poate reduce temporar rigiditatea, deși articulația rămâne inflamată și sensibilă.

Rigiditatea de dimineață

În artroză, rigiditatea matinală este de obicei de scurtă durată și se ameliorează după începerea mișcării. Poate reapărea după ce persoana a stat mult timp nemișcată.

În artrita reumatoidă și în alte artrite inflamatorii, rigiditatea de dimineață tinde să dureze mai mult și poate afecta mai multe articulații simultan.

Durata rigidității este doar un indiciu. Ea nu poate stabili singură diagnosticul.

Umflarea articulației

În artrita inflamatorie, umflarea poate fi mai evidentă, moale și asociată cu senzație de căldură locală.

În artroză, articulația își poate mări volumul prin modificări osoase, acumulare de lichid sau inflamație sinovială. La degete pot apărea noduli osoși fermi.

Manifestările generale

Artroza afectează, de regulă, articulațiile și structurile din jurul lor, fără să producă manifestări generale importante.

Artritele inflamatorii sistemice pot fi asociate cu:

• oboseală persistentă;
• stare generală alterată;
• scăderea apetitului;
• febră ușoară;
• scădere neintenționată în greutate;
• afectarea pielii, ochilor, plămânilor sau altor organe.

Aceste manifestări nu apar la toate persoanele și nu sunt specifice exclusiv artritei.

Ce articulații sunt afectate?

Articulațiile afectate frecvent de artroză

Artroza apare mai ales în articulațiile supuse solicitărilor mecanice sau afectate anterior de traumatisme.

Localizările frecvente includ:

• genunchii;
• șoldurile;
• coloana cervicală și lombară;
• articulațiile degetelor;
• articulația de la baza policelui;
• articulația degetului mare de la picior.

Articulațiile afectate frecvent de artrita reumatoidă

Artrita reumatoidă afectează frecvent articulațiile mici ale mâinilor, încheieturile mâinilor și articulațiile picioarelor.

Distribuția este adesea simetrică. De exemplu, pot fi afectate articulațiile ambelor mâini sau ale ambelor încheieturi.

Totuși, tiparul nu este identic la toate persoanele și se poate modifica pe parcursul bolii.

Distribuția nu stabilește singură diagnosticul

Artroza și artrita inflamatorie pot afecta uneori aceeași articulație. De exemplu, durerea de genunchi poate proveni din gonartroză, artrită reumatoidă, gută, artrită septică sau dintr-o altă problemă articulară.

Localizarea durerii trebuie interpretată împreună cu modul de debut, durata rigidității, prezența umflăturii și rezultatele evaluării medicale.

La ce vârstă pot apărea?

Artroza devine mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă, dar nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii.

Boala poate apărea și la persoane mai tinere, mai ales după:

• traumatisme articulare;
• operații la nivelul articulației;
• activități care presupun solicitări repetate;
• anomalii ale structurii articulare;
• anumite boli metabolice sau genetice.

Artritele inflamatorii pot apărea la orice vârstă. Artrita reumatoidă este diagnosticată frecvent la vârsta adultă, dar există și forme de artrită ce afectează copiii și adolescenții.

Prin urmare, vârsta poate orienta evaluarea, dar nu poate confirma sau exclude una dintre afecțiuni.

Se pot deosebi prin analize?

Nu există o singură analiză care să stabilească în toate situațiile dacă o persoană are artroză sau artrită inflamatorie.

Diagnosticul se bazează pe asocierea dintre:

• simptome;
• durata și tiparul durerii;
• examinarea articulațiilor;
• analizele de sânge, atunci când sunt indicate;
• radiografie, ecografie sau rezonanță magnetică;
• analiza lichidului articular, în anumite situații.

Analizele în artroză

Analizele de sânge sunt deseori normale în artroză. Ele pot fi recomandate pentru a exclude alte cauze ale durerii sau inflamației articulare.

Radiografia poate evidenția îngustarea spațiului articular, osteofite și modificări ale osului subcondral. Totuși, intensitatea durerii nu corespunde întotdeauna cu severitatea modificărilor radiologice.

Analizele în artrita inflamatorie

Medicul poate recomanda teste precum proteina C reactivă, viteza de sedimentare a hematiilor, factorul reumatoid sau anticorpii anti-CCP.

Aceste teste pot susține diagnosticul, dar niciun rezultat nu trebuie interpretat izolat. Unele persoane cu artrită reumatoidă pot avea anumiți markeri negativi, iar unele persoane fără boală pot avea rezultate pozitive.

Ecografia și rezonanța magnetică pot evidenția inflamația membranei sinoviale și modificări articulare care nu sunt încă vizibile pe radiografia obișnuită.

Artroza și artrita pot exista împreună?

Da. O persoană poate avea simultan artroză și o formă de artrită inflamatorie.

De exemplu, cineva cu artrită reumatoidă poate dezvolta și modificări artrozice la genunchi, șold sau mâini. De asemenea, deteriorarea produsă de o inflamație articulară veche poate favoriza apariția unei artroze secundare.

În aceste situații, simptomele pot proveni din mai multe mecanisme. Identificarea sursei dominante a durerii este importantă deoarece tratamentul artrozei diferă de tratamentul unei boli autoimune active sau al unei infecții articulare.

Artroză versus artrită – tabel comparativ

Tabelul prezintă diferențe generale. Manifestările pot varia, iar diagnosticul nu trebuie stabilit doar pe baza unui singur simptom.

Când este recomandat consultul medical?

Evaluarea medicală este recomandată dacă durerea articulară persistă, revine frecvent sau limitează activitățile zilnice.

Consultul nu trebuie amânat atunci când apar:

• umflarea persistentă a uneia sau mai multor articulații;
• rigiditate matinală prelungită;
• durere prezentă și în repaus;
• afectarea simetrică a mâinilor sau picioarelor;
• scăderea forței sau a mobilității;
• deformarea progresivă a articulației;
• oboseală neobișnuită, febră sau scădere în greutate;
• durere articulară asociată cu psoriazis.

O articulație care devine brusc foarte dureroasă, umflată, roșie și fierbinte necesită evaluare medicală rapidă, mai ales dacă simptomele sunt însoțite de febră sau stare generală alterată.

Aceste manifestări pot apărea într-o infecție articulară, în gută sau într-o altă afecțiune acută care necesită stabilirea rapidă a cauzei.

Concluzii

Artroza și artrita nu sunt afecțiuni complet opuse. Din punct de vedere medical, artroza este una dintre formele de artrită. În utilizarea obișnuită, termenii sunt comparați pentru a diferenția artroza predominant degenerativă de artritele predominant inflamatorii.

În artroză, procesul principal constă în degradarea și remodelarea progresivă a țesuturilor articulației. În artrita inflamatorie, sistemul imunitar, cristalele, infecțiile sau alte mecanisme produc inflamația membranei sinoviale și a structurilor din jur.

Durerea accentuată de activitate și rigiditatea matinală de scurtă durată sunt întâlnite frecvent în artroză. Umflarea evidentă, căldura locală, rigiditatea prelungită și manifestările generale pot orienta către o artrită inflamatorie.

Aceste diferențe nu sunt suficiente pentru autodiagnosticare. Aceeași articulație poate fi afectată de mai multe boli, iar artroza și artrita inflamatorie pot exista simultan. Diagnosticul corect necesită evaluarea simptomelor, examinare medicală și, când este cazul, analize sau investigații imagistice.