Dureri articulare dimineața: cauze posibile și când trebuie să mergi la medic

Dureri articulare dimineața: cauze posibile și când trebuie să mergi la medic

Durerile articulare resimțite dimineața sunt frecvente și pot afecta degetele, încheieturile mâinilor, genunchii, șoldurile, umerii, gleznele sau coloana vertebrală. Uneori, disconfortul dispare după câteva mișcări. În alte situații, rigiditatea persistă, articulațiile sunt umflate, iar activitățile obișnuite devin dificile.

Felul în care apar simptomele poate oferi informații utile despre cauza lor. Durerea care se reduce repede după ridicarea din pat poate avea un mecanism diferit de rigiditatea care durează o oră sau mai mult și este însoțită de umflarea mai multor articulații.

Durerile articulare matinale nu reprezintă o boală în sine. Ele sunt un simptom care poate apărea în artroză, artrită reumatoidă, artrită psoriazică, gută, spondiloartrită, polimialgie reumatică sau în alte afecțiuni.

În acest articol vei afla de ce pot durea articulațiile dimineața, ce semnificație are durata rigidității și în ce situații este necesar un consult medical.

Ce înseamnă durerile articulare dimineața?

Prin dureri articulare matinale se înțelege disconfortul resimțit la nivelul uneia sau mai multor articulații după trezire. Durerea poate fi însoțită de rigiditate, sensibilitate, umflare sau dificultatea de a începe mișcarea.

Persoana poate simți că articulațiile sunt:

• înțepenite;
• greu de îndoit sau îndreptat;
• dureroase la primele mișcări;
• umflate sau tensionate;
• calde la atingere;
• mai puțin mobile decât în restul zilei.

La nivelul mâinilor, rigiditatea poate face dificilă închiderea pumnului, deschiderea unui recipient sau prinderea unei căni. Atunci când sunt afectate genunchii ori șoldurile, persoana se poate ridica greu din pat și poate avea nevoie de câteva minute pentru a începe să meargă normal.

Durerea articulară trebuie diferențiată de durerea musculară. Articulația este zona în care se întâlnesc două sau mai multe oase, în timp ce durerea musculară este resimțită în masa mușchiului și poate apărea după efort, suprasolicitare sau menținerea unei poziții incomode.

De ce sunt articulațiile mai dureroase și rigide dimineața?

În timpul somnului, corpul rămâne mai multe ore într-o stare de inactivitate. Articulațiile sunt mișcate mai puțin, iar musculatura din jur nu participă activ la stabilizarea și mobilizarea lor.

După trezire, primele mișcări pun din nou în tensiune capsula articulară, tendoanele, ligamentele și mușchii. Dacă există artroză, inflamație sau o problemă a țesuturilor din jur, această tranziție de la repaus la mișcare poate provoca durere și rigiditate.

În bolile inflamatorii, activitatea sistemului imunitar și eliberarea mediatorilor inflamatori pot contribui la accentuarea simptomelor în timpul nopții și dimineața.

Durerea matinală poate fi influențată și de:

• poziția de somn;
• temperatura scăzută din cameră;
• salteaua sau perna nepotrivită;
• activitatea fizică intensă din ziua precedentă;
• somnul insuficient;
• slăbirea musculaturii;
• un puseu al unei boli reumatice.

Faptul că articulațiile dor dimineața nu permite identificarea cauzei fără a lua în considerare durata, localizarea și simptomele asociate.

Ce indică durata rigidității matinale?

Durata rigidității este unul dintre detaliile importante urmărite în evaluarea durerilor articulare.

Rigiditate care durează câteva minute

Rigiditatea care dispare în mai puțin de 30 de minute poate apărea în artroză, după suprasolicitare sau după o perioadă lungă petrecută în aceeași poziție.

Persoana simte că articulația trebuie „dezmorțită”, iar mobilitatea se îmbunătățește treptat după câțiva pași sau după mișcări ușoare.

Rigiditate care durează peste 30–60 de minute

Rigiditatea matinală prelungită poate sugera o artrită inflamatorie, mai ales dacă este însoțită de:

• umflarea articulațiilor;
• căldură locală;
• durere prezentă și în repaus;
• afectarea mai multor articulații;
• oboseală persistentă;
• simptome care reapar după perioadele de inactivitate.

Pragul de 30 de minute nu reprezintă o regulă absolută. Unele persoane cu artroză pot avea rigiditate mai îndelungată, iar anumite boli inflamatorii pot produce inițial simptome mai scurte.

Durata trebuie interpretată împreună cu toate celelalte manifestări.

Artroza

Artroza este una dintre cele mai frecvente cauze ale rigidității articulare după trezire sau după repaus.

În această afecțiune, țesuturile articulației se modifică progresiv. Pot fi afectate cartilajul, osul aflat sub cartilaj, membrana sinovială, capsula, ligamentele și musculatura din jur.

Manifestările care pot sugera artroza includ:

• rigiditate matinală de scurtă durată;
• durere accentuată de folosirea articulației;
• disconfort după mers sau efort;
• reducerea mobilității;
• crepitații sau senzație de frecare;
• umflare după o activitate mai intensă;
• ameliorarea inițială în repaus.

La genunchi, durerea poate fi mai intensă la urcatul scărilor sau la ridicarea de pe scaun. Coxartroza poate produce durere în zona inghinală, fesă, coapsă sau chiar la nivelul genunchiului.

La nivelul mâinilor, artroza poate afecta articulațiile apropiate de unghii, articulațiile din mijlocul degetelor și baza policelui.

Artrita reumatoidă

Artrita reumatoidă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă membrana sinovială a articulațiilor.

Rigiditatea matinală prelungită este una dintre manifestările caracteristice. Ea poate dura mai mult de 30 de minute, uneori o oră sau mai mult.

Alte semne sugestive sunt:

• umflarea mai multor articulații;
• durere prezentă în repaus și la mișcare;
• afectarea articulațiilor mici ale mâinilor și picioarelor;
• simptome pe ambele părți ale corpului;
• dificultatea de a închide pumnul;
• scăderea forței de prindere;
• oboseală;
• febră ușoară;
• scăderea apetitului.

La început, articulațiile pot fi sensibile și rigide fără să fie vizibil umflate. Analizele de sânge și radiografiile pot fi, de asemenea, normale în etapele timpurii.

Inflamația persistentă poate deteriora cartilajul, osul și tendoanele. Din acest motiv, umflarea repetată sau persistentă a articulațiilor necesită evaluare reumatologică.

Artrita psoriazică

Artrita psoriazică este o boală inflamatorie asociată frecvent cu psoriazisul.

Rigiditatea și durerea sunt adesea mai pronunțate dimineața sau după repaus. Afecțiunea poate implica articulațiile periferice, coloana și zonele în care tendoanele se fixează pe os.

Pot apărea:

• articulații dureroase și umflate;
• umflarea întregului deget de la mână sau picior;
• durere la nivelul călcâiului;
• durere lombară care se ameliorează la mișcare;
• modificări ale unghiilor;
• plăci de psoriazis pe piele sau scalp;
• oboseală.

Uneori, simptomele articulare pot apărea înainte ca psoriazisul să fie evident. Istoricul familial și examinarea pielii și unghiilor pot oferi indicii importante.

Spondiloartrita și durerea inflamatorie de spate

Spondiloartritele reprezintă un grup de boli inflamatorii care pot afecta coloana, articulațiile sacroiliace, articulațiile membrelor și inserțiile tendoanelor.

Durerea inflamatorie de spate este frecvent mai intensă:

• dimineața;
• în a doua parte a nopții;
• după statul prelungit;
• în perioadele de inactivitate.

Spre deosebire de multe dureri mecanice, simptomele se pot ameliora prin mișcare și exerciții, nu prin repaus prelungit.

Pot apărea și durere fesieră alternantă, rigiditate lombară, durere la călcâi, inflamație oculară sau asociere cu psoriazis și boli inflamatorii intestinale.

Guta și bolile produse de depunerea cristalelor

Guta apare atunci când cristalele de urat se depun într-o articulație și declanșează o reacție inflamatorie intensă.

Un atac de gută începe frecvent brusc, inclusiv în timpul nopții sau dimineața devreme.

Articulația afectată poate deveni:

• foarte dureroasă;
• umflată;
• roșie;
• fierbinte;
• extrem de sensibilă la atingere.

Degetul mare de la picior este o localizare caracteristică, dar guta poate afecta și glezna, genunchiul, încheietura mâinii sau alte articulații.

O articulație brusc dureroasă, roșie și fierbinte nu trebuie considerată automat gută. O infecție articulară poate produce manifestări asemănătoare și trebuie exclusă rapid.

Polimialgia reumatică

Polimialgia reumatică este o afecțiune inflamatorie care apare aproape exclusiv la persoane cu vârsta de peste 50 de ani.

Manifestările tipice includ durere și rigiditate în:

• ambii umeri;
• zona gâtului;
• șolduri;
• coapse.

Rigiditatea este mai intensă dimineața sau după repaus și poate dura mai mult de 45–60 de minute.

Persoanei îi poate fi greu să ridice brațele, să se îmbrace, să se ridice de pe scaun sau să coboare din pat.

Pot apărea și oboseală, febră ușoară, lipsa apetitului și scădere în greutate.

Durerea de cap nou apărută, sensibilitatea scalpului, durerea la mestecat sau tulburările de vedere pot indica asocierea cu arterita cu celule gigante și necesită evaluare medicală urgentă.

Alte cauze posibile ale durerilor matinale

Durerile articulare dimineața nu sunt provocate întotdeauna de artroză sau de o boală inflamatorie.

Suprasolicitarea fizică

O activitate mai intensă în ziua precedentă poate provoca sensibilitate și rigiditate temporară. Simptomele tind să se reducă în câteva zile.

Tendinita și bursita

Inflamația sau iritarea tendoanelor și burselor poate produce durere în jurul umărului, șoldului, cotului, genunchiului sau gleznei.

Durerea este provocată frecvent de anumite mișcări, iar zona poate fi sensibilă la apăsare.

Poziția de somn

Menținerea articulației într-o poziție incomodă poate provoca rigiditate temporară. Aceasta se reduce, de regulă, după schimbarea poziției și câteva mișcări ușoare.

Fibromialgia

Fibromialgia produce durere și sensibilitate răspândite în corp, oboseală și somn neodihnitor. Persoana poate simți rigiditate dimineața, însă articulațiile nu prezintă în mod obișnuit inflamația caracteristică artritelor inflamatorii.

Infecțiile virale

Anumite infecții pot provoca temporar dureri la nivelul mai multor articulații, oboseală, febră sau erupții cutanate.

Afecțiunile tiroidiene și metabolice

Unele probleme endocrine sau metabolice pot produce dureri musculare, rigiditate și disconfort articular. Acestea trebuie diferențiate prin evaluare medicală și analize.

Ce poate indica localizarea durerii?

Localizarea nu stabilește singură cauza, dar poate orienta evaluarea.

Degetele și încheieturile mâinilor

Durerea și umflarea articulațiilor de la baza și mijlocul degetelor, însoțite de rigiditate prelungită, pot sugera artrită reumatoidă.

Durerea la baza policelui sau modificările ferme ale articulațiilor apropiate de unghii apar frecvent în artroză.

Genunchii

Durerea accentuată la mers, scări și ridicarea de pe scaun poate apărea în gonartroză. Umflarea importantă, căldura și durerea în repaus pot indica un proces inflamator.

Șoldurile

Coxartroza poate provoca rigiditate matinală scurtă și durere în regiunea inghinală, fesă, coapsă sau genunchi.

Durerea de pe partea laterală a șoldului poate proveni și din tendoane sau burse, nu neapărat din articulația coxofemurală.

Umerii

Durerea la mișcarea brațului poate apărea în problemele tendoanelor sau ale bursei. Durerea și rigiditatea ambilor umeri la o persoană de peste 50 de ani pot sugera polimialgie reumatică.

Coloana lombară și șoldurile

Durerea mai intensă în repaus și dimineața, care se ameliorează prin mișcare, poate avea caracter inflamator.

Durerea accentuată de efort, ridicarea greutăților sau anumite poziții poate avea mai frecvent un mecanism mecanic.

Durere inflamatorie sau durere mecanică?

Diferențierea dintre cele două tipare poate ajuta medicul să aleagă investigațiile potrivite.

Tabelul prezintă tipare generale. Durerea mecanică și inflamația pot coexista, iar diagnosticul nu poate fi stabilit numai pe baza duratei rigidității.

Ce detalii trebuie urmărite?

Un jurnal al simptomelor poate fi util înaintea consultației.

Notează:

• articulațiile afectate;
• ora la care apar simptomele;
• durata rigidității;
• dacă există umflare sau căldură locală;
• dacă sunt afectate ambele părți ale corpului;
• activitățile care agravează durerea;
• efectul mișcării și al repausului;
• prezența oboselii sau febrei;
• apariția unor erupții pe piele;
• modificări ale unghiilor;
• infecțiile sau traumatismele recente;
• medicamentele și suplimentele administrate.

Fotografierea unei articulații în timpul unui episod de umflare poate ajuta dacă inflamația se reduce înaintea consultației.

Ce poți face pentru rigiditatea articulară dimineața?

Măsurile de acasă pot reduce temporar simptomele, dar nu înlocuiesc evaluarea medicală atunci când durerea persistă.

Începe mișcarea treptat

Înainte de ridicarea din pat, pot fi efectuate mișcări blânde ale degetelor, gleznelor, genunchilor și umerilor, fără forțarea articulațiilor dureroase.

Folosește căldură moderată

Un duș cald sau aplicarea controlată a căldurii poate relaxa musculatura și reduce senzația de rigiditate.

Protejează pielea și evită aplicarea căldurii pe o articulație foarte roșie, fierbinte și intens umflată.

Păstrează un program regulat de mișcare

Activitatea fizică adaptată ajută la menținerea mobilității și forței musculare. Mersul, bicicleta staționară, înotul și exercițiile de mobilitate pot fi potrivite, în funcție de afecțiune.

Evită repausul prelungit

Repausul poate reduce temporar durerea unei articulații inflamate, dar inactivitatea prelungită accentuează rigiditatea și slăbește musculatura.

Adaptează activitățile de dimineață

Pregătirea hainelor și obiectelor necesare din seara precedentă poate reduce solicitarea articulațiilor în perioada în care rigiditatea este mai intensă.

Nu lua antiinflamatoare fără evaluarea riscurilor

Antiinflamatoarele pot produce sângerări digestive, afectare renală, retenție de lichide și probleme cardiovasculare. Riscul este mai mare la persoanele cu boli cronice sau tratament anticoagulant.

Cum este identificată cauza durerilor articulare matinale?

Evaluarea începe cu istoricul simptomelor și examinarea articulațiilor.

Medicul poate verifica:

• prezența umflării;
• temperatura și sensibilitatea articulației;
• amplitudinea mișcărilor;
• distribuția simptomelor;
• forța musculară;
• modificările pielii și unghiilor;
• mersul și alinierea membrelor.

În funcție de suspiciunea clinică, pot fi recomandate:

• hemoleucograma;
• proteina C reactivă;
• viteza de sedimentare a hematiilor;
• factorul reumatoid;
• anticorpii anti-CCP;
• acidul uric;
• alte analize autoimune, metabolice sau infecțioase;
• radiografie;
• ecografie musculo-scheletală;
• rezonanță magnetică;
• analiza lichidului articular.

O analiză normală nu exclude întotdeauna o artrită inflamatorie. Factorul reumatoid și anticorpii anti-CCP pot fi negativi la unele persoane cu artrită reumatoidă, iar radiografiile pot fi normale la începutul bolii.

Când trebuie să mergi la medic?

Programează o consultație dacă durerile sau rigiditatea:

• persistă mai mult de câteva săptămâni;
• reapar aproape în fiecare dimineață;
• durează peste 30–60 de minute;
• afectează mai multe articulații;
• sunt însoțite de umflare;
• afectează ambele mâini sau picioare;
• limitează mersul sau activitățile zilnice;
• apar împreună cu oboseală persistentă;
• sunt asociate cu psoriazis sau modificări ale unghiilor;
• sunt însoțite de febră sau scădere în greutate;
• se agravează progresiv.

Medicul de familie poate efectua evaluarea inițială și poate recomanda consult reumatologic, ortopedic sau de recuperare medicală.

Prezența unei umflări articulare persistente este mai importantă decât intensitatea durerii și nu trebuie ignorată.

Semne care necesită evaluare medicală rapidă

Solicită rapid ajutor medical dacă:

• o articulație devine brusc foarte dureroasă;
• articulația este roșie, fierbinte și foarte umflată;
• apar febră, frisoane sau stare generală alterată;
• nu poți folosi articulația sau sprijini greutatea pe picior;
• durerea a apărut după un traumatism important;
• articulația pare deformată;
• apar amorțeală sau slăbiciune bruscă;
• un membru se umflă brusc;
• apar dureri în piept sau dificultăți de respirație.

La persoanele de peste 50 de ani, durerea și rigiditatea umerilor asociate cu o durere de cap nouă, sensibilitatea scalpului, durerea la mestecat sau tulburări de vedere necesită evaluare medicală urgentă.

O articulație roșie, fierbinte și umflată poate fi provocată de o infecție. Artrita septică poate deteriora rapid articulația și nu trebuie tratată acasă.

Concluzii

Durerile articulare dimineața pot avea cauze variate, de la artroză și suprasolicitare până la artrită reumatoidă, artrită psoriazică, spondiloartrită, gută sau polimialgie reumatică.

Rigiditatea de scurtă durată, care se reduce în mai puțin de 30 de minute, apare frecvent în artroză. Rigiditatea prelungită, asociată cu umflarea articulațiilor și durerea după repaus, poate sugera o boală inflamatorie.

Durata simptomelor nu este suficientă pentru autodiagnosticare. Localizarea, numărul articulațiilor afectate, prezența umflării și manifestările generale trebuie evaluate împreună.

Mișcarea ușoară, căldura moderată și menținerea activității pot reduce temporar rigiditatea. Simptomele persistente, umflarea articulațiilor sau limitarea activităților zilnice necesită însă un consult medical.