Primele semne ale artrozei: cum le recunoști din timp?

Primele semne ale artrozei: cum le recunoști din timp?

Artroza este o afecțiune a articulațiilor care se dezvoltă, de regulă, lent. Primele modificări pot apărea cu mult timp înainte ca durerea să devină constantă sau ca mobilitatea să fie afectată semnificativ.

La început, simptomele pot fi discrete și intermitente. Articulația poate deveni dureroasă doar după o activitate mai solicitantă, poate fi ușor rigidă după repaus sau poate părea mai greu de mișcat decât înainte.

Aceste manifestări sunt puse uneori pe seama vârstei, oboselii sau schimbărilor meteorologice. Totuși, atunci când reapar în aceeași articulație, se intensifică treptat sau încep să limiteze activitățile obișnuite, ele pot reprezenta primele semne ale artrozei.

În acest articol vei afla cum poate debuta artroza, care sunt manifestările timpurii și când este recomandată evaluarea medicală.

Cum debutează artroza?

Artroza nu apare, în mod obișnuit, de la o zi la alta. Procesul se dezvoltă progresiv, pe măsură ce țesuturile articulației își modifică structura și nu mai reușesc să se adapteze la solicitările mecanice la fel de eficient.

La început, durerea poate apărea doar ocazional. O persoană poate observa disconfort după o plimbare mai lungă, după urcatul scărilor, după activități repetitive sau la finalul unei zile solicitante.

După o perioadă de odihnă, simptomele se pot ameliora sau pot dispărea complet. Din acest motiv, manifestările timpurii sunt ușor de ignorat.

Primele semne nu sunt identice la toate persoanele. Ele depind de articulația afectată, de nivelul activității fizice, de leziunile anterioare și de stadiul modificărilor articulare.

Printre manifestările care pot apărea devreme se numără:

• durerea provocată de folosirea articulației;
• rigiditatea de scurtă durată după repaus;
• reducerea discretă a mobilității;
• sensibilitatea locală;
• senzația de frecare sau crepitațiile;
• umflarea ușoară și intermitentă;
• scăderea treptată a forței sau stabilității.

1. Durerea apărută în timpul folosirii articulației

Unul dintre cele mai frecvente semne timpurii ale artrozei este durerea care apare sau se accentuează atunci când articulația este solicitată.

De exemplu, o persoană poate simți durere:

• la nivelul genunchiului în timpul mersului sau la urcatul scărilor;
• în șold în timpul mersului prelungit;
• la baza policelui în timpul deschiderii unui borcan;
• la nivelul degetelor după activități manuale repetitive;
• în zona lombară după statul prelungit în picioare sau după ridicarea unor obiecte.

În stadiile incipiente, durerea este frecvent mecanică. Aceasta înseamnă că este legată de utilizarea și încărcarea articulației și că se poate ameliora în repaus.

Durerea nu trebuie să fie intensă pentru a avea semnificație. Uneori poate fi percepută ca o jenă, o presiune sau o senzație de oboseală în articulație.

Dacă disconfortul apare repetat la aceeași activitate și în aceeași articulație, este recomandat să nu fie ignorat.

2. Durerea care apare după efort

La unele persoane, articulația nu doare în timpul activității, ci la câteva ore după aceasta sau spre sfârșitul zilei.

De exemplu, genunchiul poate începe să doară seara după o zi în care persoana a mers mai mult decât de obicei. Șoldul poate deveni dureros după o plimbare lungă, iar articulațiile mâinilor pot fi sensibile după grădinărit, scris sau activități gospodărești.

Acest tipar poate indica faptul că articulația nu mai tolerează la fel de bine încărcarea.

La început, simptomele se pot calma după odihnă. Pe măsură ce artroza evoluează, durerea poate apărea la eforturi din ce în ce mai mici și poate persista mai mult timp.

3. Rigiditatea după repaus

Un alt semn timpuriu este senzația că articulația este „înțepenită” după ce persoana a stat nemișcată.

Rigiditatea poate fi observată:

• dimineața, la ridicarea din pat;
• după statul îndelungat pe scaun;
• după o călătorie mai lungă cu mașina;
• după vizionarea unui film;
• după orice perioadă prelungită de inactivitate.

În artroză, rigiditatea matinală este, în general, de scurtă durată. De multe ori se reduce în câteva minute, pe măsură ce persoana începe să se miște.

Acest fenomen este numit uneori „rigiditate de pornire”. Primele mișcări sunt dificile, dar articulația pare să se „dezmorțească” treptat.

Rigiditatea care durează mult, în special peste 30–60 de minute, poate orienta către o boală inflamatorie, dar durata nu poate stabili singură diagnosticul.

4. Scăderea discretă a mobilității

Artroza poate reduce treptat amplitudinea mișcărilor. La început, modificarea este mică și poate fi observată doar în anumite activități.

O persoană poate constata că:

• nu mai poate îndoi complet genunchiul;
• îi este mai greu să își încalțe șosetele din cauza rigidității șoldului;
• nu mai poate roti gâtul la fel de ușor;
• își închide mai greu pumnul;
• nu mai poate prinde obiectele cu aceeași ușurință;
• are dificultăți la ridicarea de pe un scaun jos.

Reducerea mobilității poate apărea din cauza durerii, a rigidității, a modificărilor cartilajului, a acumulării de lichid sau a schimbărilor produse în structurile din jurul articulației.

Limitarea ușoară a mișcării poate trece neobservată până când începe să afecteze activitățile zilnice.

5. Pocnituri, scârțâituri și senzația de frecare

Unele persoane observă zgomote sau senzații neobișnuite atunci când mișcă articulația.

Acestea pot fi descrise ca:

• pocnituri;
• trosnituri;
• scârțâituri;
• senzație de nisip în articulație;
• frecare sau măcinare.

Termenul medical folosit pentru senzația sau zgomotul de frecare este crepitație.

Crepitațiile pot apărea atunci când suprafețele articulare nu mai sunt la fel de netede, când tendoanele se deplasează peste structurile osoase sau când există alte modificări mecanice în jurul articulației.

Este important de reținut că articulațiile pot pocni și în absența unei boli. Zgomotele fără durere, umflare sau reducerea mobilității nu indică automat artroză.

Crepitațiile sunt mai relevante atunci când apar împreună cu durere, rigiditate, sensibilitate sau limitarea mișcării.

6. Sensibilitatea la apăsare

O articulație afectată de artroză poate deveni sensibilă atunci când este apăsată sau când sunt solicitate anumite zone din jurul ei.

Sensibilitatea poate fi observată:

• de-a lungul marginii genunchiului;
• la baza policelui;
• în zona inghinală sau laterală a șoldului;
• în jurul articulațiilor degetelor;
• în anumite puncte ale coloanei.

Sensibilitatea nu este specifică artrozei. Poate apărea și în tendinită, bursită, traumatisme sau artrite inflamatorii.

Localizarea exactă a durerii și modul în care aceasta este provocată pot ajuta medicul să diferențieze structura afectată.

7. Umflarea ușoară sau intermitentă

Deși artroza este considerată predominant o afecțiune degenerativă, în articulație poate exista și inflamație.

Membrana sinovială se poate irita, iar în articulație se poate acumula mai mult lichid. Acest lucru poate provoca o umflare ușoară, care apare uneori după suprasolicitare.

Articulația poate părea:

• mai mare decât cea de pe partea opusă;
• ușor tensionată;
• sensibilă;
• mai greu de îndoit;
• uneori discret mai caldă.

În artroza mâinilor, mărirea articulației poate fi produsă și de modificările osoase. În această situație, umflătura poate fi mai fermă la atingere.

O umflare importantă, roșeața evidentă sau căldura locală intensă nu trebuie atribuite automat artrozei. Aceste semne pot indica gută, artrită inflamatorie, infecție sau o leziune acută.

8. Slăbiciunea sau senzația de instabilitate

În artroza timpurie, unele persoane observă că articulația nu mai pare la fel de sigură.

Genunchiul poate da senzația că „fuge”, că se îndoaie brusc sau că nu susține complet greutatea corpului. Mâna poate pierde din forța de prindere, iar șoldul poate produce nesiguranță în timpul mersului.

Instabilitatea poate fi influențată de:

• durere;
• slăbirea mușchilor;
• modificarea controlului mișcării;
• afectarea ligamentelor;
• schimbarea formei și funcției articulației.

O articulație instabilă crește riscul de cădere și poate indica și o leziune de ligament, menisc sau tendon. De aceea, simptomul trebuie evaluat dacă apare repetat.

Cum diferă primele semne în funcție de articulație?

Artroza poate afecta orice articulație, dar apare mai frecvent la genunchi, șolduri, mâini și coloană. Manifestările timpurii diferă în funcție de localizare.

Primele semne ale gonartrozei

Gonartroza este artroza genunchiului. Primele manifestări pot include:

• durere la urcatul sau coborâtul scărilor;
• disconfort după mers prelungit;
• rigiditate după statul pe scaun;
• crepitații în timpul îndoirii genunchiului;
• dificultate la ridicarea de pe scaun;
• umflare ușoară după efort.

Unele persoane observă durere atunci când se ridică din poziția ghemuit sau când îngenunchează.

Primele semne ale coxartrozei

Coxartroza este artroza șoldului. Durerea poate fi simțită în zona inghinală, fesă, partea laterală a șoldului sau coapsă. Uneori durerea este percepută la nivelul genunchiului, deși problema pornește din șold.

Semnele timpurii pot include:

• durere după mers;
• rigiditate la ridicarea din pat sau de pe scaun;
• dificultate la încălțarea șosetelor;
• mobilitate redusă la rotirea piciorului;
• șchiopătat discret după activitate.

Primele semne ale artrozei mâinilor

La nivelul mâinilor pot apărea:

• durere la folosirea degetelor;
• rigiditate după repaus;
• scăderea forței de prindere;
• dificultate la deschiderea recipientelor;
• sensibilitate la baza policelui;
• mărirea treptată a articulațiilor degetelor.

Durerea poate fi intermitentă la început și poate apărea după activități precum scrisul, cusutul, gătitul sau folosirea telefonului.

Primele semne ale artrozei coloanei

Artroza coloanei cervicale sau lombare poate produce:

• rigiditate după repaus;
• durere după statul prelungit în aceeași poziție;
• mobilitate redusă a gâtului sau spatelui;
• senzație de frecare la mișcare;
• durere care se ameliorează după schimbarea poziției.

Durerea care coboară pe braț sau pe picior, amorțeala și slăbiciunea pot indica implicarea unui nerv și necesită evaluare medicală.

Primele semne ale artrozei sau artrită inflamatorie?

Artroza și artritele inflamatorii pot provoca durere, rigiditate și umflare, dar tiparul simptomelor poate fi diferit.

Aceste diferențe sunt orientative. Diagnosticul nu poate fi stabilit doar pe baza duratei rigidității sau a unui singur simptom.

Artroză sau durere articulară trecătoare?

Nu orice durere articulară înseamnă artroză.

Durerea poate apărea temporar după:

• o activitate fizică neobișnuită;
• suprasolicitarea unui mușchi sau tendon;
• o lovitură ușoară;
• menținerea unei poziții incomode;
• o perioadă de inactivitate;
• efort repetitiv.

Durerea trecătoare se ameliorează, de regulă, după reducerea temporară a efortului și nu reapare constant la aceeași activitate.

Artroza devine mai probabilă atunci când:

• simptomele reapar în aceeași articulație;
• durerea apare la activități din ce în ce mai ușoare;
• rigiditatea revine după fiecare perioadă de repaus;
• mobilitatea scade progresiv;
• articulația începe să își schimbe forma;
• simptomele afectează activitățile zilnice.

Totuși, aceste manifestări pot avea și alte cauze. Diagnosticul trebuie stabilit prin evaluare medicală.

Modificările de pe radiografie provoacă întotdeauna simptome?

Nu există întotdeauna o legătură directă între aspectul radiografiei și intensitatea durerii.

Unele persoane pot avea modificări artrozice vizibile, dar simptome reduse sau absente. Alte persoane pot avea dureri importante, chiar dacă modificările radiologice nu par avansate.

Durerea este influențată de mai multe structuri și mecanisme, printre care:

• osul aflat sub cartilaj;
• membrana sinovială;
• capsula articulară;
• ligamentele și tendoanele;
• mușchii din jur;
• sensibilitatea sistemului nervos;
• somnul, stresul și nivelul activității fizice.

Cartilajul articular nu conține nervi proprii. Durerea nu provine pur și simplu din „tocirea cartilajului”, ci din modificările produse în ansamblul articulației și în structurile din jur.

Din acest motiv, medicul interpretează investigațiile împreună cu simptomele și examenul clinic.

Când este recomandat consultul medical?

Consultul medical este recomandat atunci când durerea articulară:

• persistă mai multe săptămâni;
• revine frecvent;
• se agravează treptat;
• limitează mersul sau activitățile zilnice;
• este asociată cu rigiditate repetată;
• provoacă instabilitate sau pierderea forței;
• este însoțită de umflare;
• apare după o leziune importantă;
• afectează somnul.

Evaluarea este cu atât mai importantă dacă persoana a avut anterior un traumatism articular, o operație, o leziune de ligament sau menisc ori dacă simptomele au apărut la o vârstă tânără.

Medicul poate analiza tiparul durerii, mobilitatea, stabilitatea și aspectul articulației. În funcție de situație, pot fi recomandate radiografii sau alte investigații.

Analizele de sânge nu confirmă în mod obișnuit artroza, dar pot fi folosite pentru a exclude o artrită inflamatorie, o infecție sau o altă cauză.

Ce semne necesită evaluare medicală rapidă?

Artroza are, de regulă, o evoluție lentă. Simptomele apărute brusc și intens pot avea o altă cauză.

Solicită evaluare medicală rapidă dacă:

• articulația devine brusc foarte dureroasă;
• apare o umflare importantă;
• articulația este roșie și fierbinte;
• durerea este însoțită de febră sau frisoane;
• nu poți sprijini greutatea corpului pe picior;
• articulația s-a deformat după un traumatism;
• apar amorțeală, slăbiciune sau pierderea controlului unui membru;
• durerea a început după o cădere sau un accident.

O articulație brusc dureroasă, umflată și fierbinte poate indica o infecție, un atac de gută sau o altă problemă acută. Aceste situații nu trebuie considerate automat manifestări ale artrozei.

Concluzii

Primele semne ale artrozei apar frecvent lent și pot fi ușor de trecut cu vederea. Durerea provocată de folosirea articulației, rigiditatea de scurtă durată după repaus, scăderea mobilității, sensibilitatea și crepitațiile sunt printre manifestările întâlnite la debut.

Simptomele pot apărea inițial doar după activități solicitante și se pot ameliora în repaus. Pe măsură ce afecțiunea evoluează, durerea poate deveni mai frecventă, iar activitățile obișnuite pot deveni mai dificile.

Pocniturile articulare fără durere nu înseamnă automat artroză, iar intensitatea simptomelor nu corespunde întotdeauna cu modificările observate pe radiografie.

Identificarea timpurie a cauzei durerii permite alegerea unor măsuri adaptate pentru menținerea mobilității, protejarea articulației și prevenirea pierderii forței musculare.